Parcul Natural Porţile de Fier

 

Parcul Natural Porţile de Fier se suprapune peste una din cele mai interesante părţi ale Clisurii Dunării. Ocupă o suprafaţă de 115.656 ha pe teritoriul judeţelor Mehedinţi şi Caraş-Severin, cuprinzând în perimetrul său 18 rezervaţii naturale.

Este o destinaţie ideală pentru mai multe tipuri de turism: ecoturism, drumeţii, vizitarea monumentelor istorice ce se găsesc de-a lungul Dunării, până spre Drobeta-Turnu Severin, vizitarea mănăstirilor din zonă, turism ştiinţific (pot fi observate în zona Cazanelor sau a Golfului Mraconia exemplare ale unor specii rare de plante şi animale, de interes ştiinţific) etc.

Parcul prezintă un relief variat, întâlnindu-se în perimetrul său deopotrivă depresiuni, dealuri domoale, masive muntoase şi abrupturi. Pe malul stâng al Dunării se găsesc Munţii Locvei, Munţii Almăjului, Munţii Mehedinţi şi Podişul Mehedinţi. Altitudinea maximă în parc este de 968 m (Vf. Teiul Moşului) din Munţii Almăjului.

În perimetrul parcului, Dunărea formează cel mai lung şi mai spectaculos defileu din Europa, cu o lungime de 134 km. Cel mai interesant sector al defileului este zona Cazanelor Dunării, zonă cu o bună reprezentare a formelor de relief carstic.

În Parcul Natural Porţile de Fier pot fi întâlnite toate tipurile de relief carstic. Pot fi admirate forme de relief exocarstic (platoul carstic de la Sfânta Elena ş.a.) şi endocarstic (peşterile Ponicova, Gaura cu Musca, Gaura Haiducească ş.a.).

 

Începem turul Parcului Natural Porţile de Fier la Drobeta-Turnu Severin. Aici pot fi vizitate Muzeul Regiunii Porţilor de Fier (str. Independenţei), ruinele castrului roman şi ale podului construit de romani pentru traversarea Dunării.

La cca. 12 km spre vest se poate vizita Complexul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier, apoi, cu o abatere de 1 km de la E70, mănăstirea Vodiţa.

După alţi 4 km străbătuţi spre vest aveţi ocazia de a vizita rezervaţia paleontologică Bahna, unul din cele mai interesante puncte fosilifere ale României.

Urmând E70 spre vest se ajunge în oraşul Orşova, care oferă la rândul său câteva obiective de interes turistic: Catedrala Romano Catolică, Biserica Sf. Niculae cel Sărac, iar în apropiere se găseşte mănăstirea Sf. Ana.

Din Orşova, pornind pe DN57, în localitatea Eşelniţa poate fi vizitat Muzeul Etnografic şi Centrul de Creştere în Captivitate a Ţestoasei lui Hermann.

La intrarea în zona Golfului Mraconia poate fi admirat Chipul lui Decebal, basorelief monumental sculptat într-o coloană monolitică naturală de calcar şi poate fi vizitată mănăstirea Mraconia, amplasată chiar pe malul fluviului.

Continuând pe DN57 spre vest se traversează Cazanele Dunării, sectorul cel mai spectaculos al defileului – o vale îngustă decupată de Fluviu în relieful montan, cu versanţi abrupţi, prezentând o largă diversitate a formelor carstice.

Există în Orşova şi Drobeta-Turnu Severin mai mulţi agenţi de turism care oferă croaziere pe Dunăre spre Cazane (aproximativ 120 km dus-întors). Pe traseu poate fi admirată şi Tabula Traiana, monument inclus în patrimoniul UNESCO, obiectiv turistic aflat pe malul drept al Dunării (Serbia).

Continuând spre vest pe malul Dunării, DN57 se străbate sectorul depresionar Greben Plavişeviţa. În apropierea de localităţii Sviniţa se pot vizita ruinele cetăţii Tri-Kule (astăzi mai existând doar două turnuri ale cetăţii de odinioară).

În amonte, după ce se depăşeşte localitatea, poate fi vizitat punctul fosilifer Sviniţa, iar mai departe, neck-ul vulcanic permian Trescovăţ.

După ce se depăşeşte Berzasca, itinerarul se poate abate din nou de la DN57, pe Valea Cameniţa, unde la o distanţă de cca. 15 km de la drumul naţional, pot fi vizitate morile de apă.

În amonte de Moldova Nouă, pe DN57A, trecând prin zona umedă DiviciPojejena, pot fi vizitate ruinele cetăţii de la Divici şi rezervaţia naturală Râpa cu Lăstuni.

[MultipleMarkerMap id=ParculNaturalPorţiledeFier’ z=’15’ lat=’ 44.725134′ lon=’22.396874′ marker=’ 44.725134,22.396874,Parcul Natural Porţile de Fier,https://pe-harta.ro/images/icons/star-3.png’ w=’630′ h=’400′]
 
 
 
 

3 Comentarii

 
  1. […] Dunării și masivele Ciucarul Mare / Ciucarul Mic fac parte din Parcul Natural Porțile de Fier. Aproape de golful Mraconia, se poate observa, săpat in stâncă, chipul lui Decebal, statuia lui […]

  2. […] ei au fost acoperite de apele Dunarii, retinute in perimetrul lacului de acumulare de la Portile de Fier. Datorita soartei sale, aceasta a ajuns sa fie cunoscuta sub numele “Manastirea de sub ape, […]

  3. […] zona de care apartine si Pestera Ponicova este parte integranta din Parcul Natural Portile de Fier, care a fost creat pentru a proteja unele specii submediteraneene, precum si pentru conservarea […]

 

Lasati un comentariu