Muzeul Judetean Gorj „Alexandru Stefulescu”

 

Muzeul Gorjului a luat naştere în oraşul de pe Jiu, judetul Gorj, Oltenia, la sfârşitul secolului al XIX-lea graţie unor oameni iubitori de cultură, al căror scop era ridicarea spiritualităţii gorjene. Instituţia se număra printre primele muzee din ţară şi îşi are originea în preocupările istorice ale aceluia care este fondatorul sau, institutorul Alexandru Ştefulescu (1856-1910), care în 1893 a întemeiat o colecţie istorică şi arheologică, a şcolii primare de băieţi din Targu-Jiu, unde funcţiona ca învăţător şi director. Pasionat de istorie, de trecutul acestui judeţ numit pe bună dreptate istoric şi pitoresc, Alexandru Ştefulescu a strâns în jurul său oameni de cultură, care l-au ajutat şi susţinut în iniţiativele sale precum profesorul Iuliu Moisil, inginerul Aurel Diaconovici şi artistul plastic Vitold Rola Piekarski.

Colecţiile particulare ale acestuia s-au adăugat colecţiei Ştefulescu, ce a constituit de fapt nucleul muzeului. Întemeiatu-s-a astăzi 16 iulie 1894 acest muzeu, spune actul de constituire în care vor găsi toţi, cărora le este scump neamul nostru românesc, trecutul istoric, etnografic, flora, fauna şi trecutul preistoric al Gorjului. Pentru amenajarea expoziţiei muzeale au fost puse la dispoziţie doua încăperi mari de la parterul Palatului Administrativ (construit între 1870-1875).

 

După doi ani de la întemeiere colecţiile tinerei instituţii vor fi mutate în clădirea Gimnaziului (casele lui Codin Crăsnaru din strada Unirii), iar în 1898 muzeul şi-a găsit spaţiu în clădirea nouă a Gimnaziului Tudor Vladimirescu, în sala cea mare a etajului. Din 1975 aici s-a reorganizat pe baze ştiinţifice noua expoziţie de istorie şi arheologie precum şi una de arte plastice. În 1990, secţia de arte plastice a fost mutată într-un sediu nou, situat pe bulevardul Brâncuşi, lângă Gradina Publica (fosta reşedinţa Ceausescu). Aceasta a primit denumirea de Constantin Brâncuşi.

În 1996, secţia de istorie şi arheologie a Muzeului Judeţean Gorj şi-a luat numele lui Alexandru Ştefulescu, părintele istoriei Gorjului. În subordonarea acestei instituţii se afla: Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara, unde a fost mutată secţia de etnografie, care din 2002 şi-a îmbogăţit patrimoniul prin strămutarea Complexului Gheorghe Tătărescu aici, casele memoriale: Constantin Brâncuşi din satul Hobiţa, comuna Peştisani, Ecaterina Teodoroiu din Târgu-Jiu, Tudor Vladimirescu din comuna Vladimir şi Ion Popescu-Voiteşti, comuna Bălăneşti precum şi peştera de Polovragi.

[MultipleMarkerMap id=MuzeulJudeteanGorjAlexandruStefulescu’ z=’16’ lat=’45.039217′ lon=’23.275992′ marker=’45.039217,23.275992,Muzeul Judetean Gorj Alexandru Stefulescu,https://pe-harta.ro/images/icons/star-3.png’ w=’630′ h=’400′]
 
 
 
 

1 Comentarii

 
  1. […] Astfel, datorita, in principal, eforturilor depuse de doamna Elena Udriste, directorul de atunci al Muzeului Stefulescu, s-a inaugurat in august 1975 Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtisoara. Extins pe o suprafata […]

 

Lasati un comentariu