Muzeul Arhitecturii Populare Curtisoara

fara comentarii

Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj este un muzeu în aer liber, situat în satul Curtișoara, județul Gorj, în prezent cartier al orașului Bumbești Jiu, care cuprinde monumente de arhitectură și tehnică populară din Gorj, Oltenia. Este declarat monument istoric, cu cod LMI GJ-II-a-A-09256, sub denumirea „Muzeul Arhitecturii Populare Gorjenești”.

Infiintat in anul 1975, Muzeul Arhitecturii Populare Curtisoara cuprinde un numar de 30 de obiective care surprind modul de viata al gorjenilor de-a lungul timpului. El a fost construit in jurul ansamblului format din Cula Cornoiu si celelalte edificii ridicate de familiile care l-au stapanit.Potrivit arhitectului Andrei Panoiu, initial a existat ideea amenajarii unui muzeu in aer liber si amplasarii acestuia la Poiana Narciselor de la Preajba. Ulterior, in urma analizei profunde a situatiei si in contextul motivant al existentei ansamblului de la Curtisoara format din cula, conac si biserica cu hramul Sf. Ioan Botezatorul s-a hotarat realizarea acestui important demers pentru cultura gorjeneasca si nu numai atat, in spatiul in care se afla si in prezent.

Astfel, datorita, in principal, eforturilor depuse de doamna Elena Udriste, directorul de atunci al Muzeului Stefulescu, s-a inaugurat in august 1975 Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtisoara. Extins pe o suprafata de peste 10 ha, beneficiind de cea mai fericita amplasare, muzeul s-a imbogatit permanent, cuprinzand peste 30 de obiective. In afara monumentelor existente deja, pe care le-am mentionat anterior, toate celelalte sunt constructii care, printr-o munca asidua, au fost identificate pe teren, studiate, dezasamblate, transportate si refacute, pentru a prinde viata in incinta muzeului, printr-o dispunere armonioasa executata in baza unui plan general, laborios, de amenajare peisagistica.

Nu poate scapa atentiei noastre priceperea mesterului popular care a stiut sa imbine intr-o forma desavarsita utilul cu placutul, prin decenta proportiilor, prin varietatea ornamenticii de bun gust, uneori de inspiratie mitico-religioasa (soarele, sarpele, paunul s. a.) prin modalitatea de utilizare a materialului de constructie, in speta lemnul, care induce de la sine respectul fata de natura. Toate acestea sunt numai cateva dintre elementele definitorii ale unei filosofii de viata obtinuta in urma unei experiente acumulate din cele mai vechi timpuri si care in prezent, din pacate, pare desueta.

[MultipleMarkerMap id=MuzeulArhitecturiiPopulareCurtisoara’ z=’12’ lat=’45.1021118′ lon=’23.3590336′ marker=’45.1021118,23.3590336,Muzeul Arhitecturii Populare Curtisoara,https://pe-harta.ro/images/icons/star-3.png’ w=’630′ h=’400′]