Masivul Ceahlău

1 comentariu

Masivul Ceahlău este unul din munții cu cea mai mare importanță turistică din Carpații Orientali. Este situat pe teritoriul județului Neamț, Moldova, Romania, la mică distanță de orașul Bicaz și de lacul Izvorul Muntelui. La circa 800 de m altitudine se află stațiunea turistică Durău.

Ceahlăul are două vârfuri cu înălțimi foarte apropiate: Ocolașul Mare (1907 m) și Toaca (1904 m).

Masivul Ceahlău face parte din Carpații Orientali, grupa Carpaților Moldo-Transilvani și este cel mai înalt din Munții Bistriței. Este străbătut de paralela 47 grade latitudine nordică și de meridianul 25 grade longitudine estică. Drept limite are: la nord, Valea Bistricioarei, la est lacul Izvorul Muntelui, la sud Valea Bicazului, iar la vest văile Bistrelor și a Pinticului.

Apele de suprafață din aria Masivului Ceahlău aparțin în totalitate bazinului hidrografic al râului Bistrița. Pe râul Bistrița s-a format lacul de acumulare Izvorul Muntelui iar afluenții direcți sunt pâraiele Schit-13km, Izvorul Muntelui-13km, Izvorul Alb, Secu, Coșușna, Răpciunița, Tiflic.

Alți afluenți sunt indirecți și sunt colectați de doi afluenți importanți ai Bistriței, Bistricioara și Bicaz. Bistricioara adună apele de pe versantul nord-vestic (pârâul Pintic) iar Bicazul pe cele de pe versantul estic (Chișirig , Neagra și Bistra).

Pârâul Rupturi, alături de Bistrele Mare și Mică sunt cele mai atractive pentru turiști, Rupturi formând cascada în două trepte Duruitoarea cu o cădere de 30 m iar Bistrele formând chei și cascade mai greu accesibile însă.

Ceahlăul adăpostește o faună diversp și bogată: 350 de specii de păsări, 40 de specii de reptile, numeroase specii de mamifere mari și mici, precum și o varietate de insecte. În pădurile Ceahlăului trăiesc aproape toate speciile de animale existente în Carpați: ursul bun, cerbul, mistrețul, lupul, vulpea, râsul, căprioara, pisica sălbatică, jderul de pădure, veverița și mândria sâncarilor, capra neagră.

În pădurile de molid viețuiesc: cocoșul de munte, ciocănitoarea neagră – cea mai mare ciocănitoare din România, aușelul – cea mai mică pasăre din România. În locurile umede de păduri trăiește o reptilă – tritonul carpatic, endemism pentru Carpații Orientali.

Baba Dochia care a avut un fiu, pe numele său Dragobete care s-a căsătorit împotriva dorinței ei. Pentru a-și necăji nora, într-o zi rece de iarnă, i-a dat acesteia un ghem de lână neagră și a trimis-o la râu să-l spele, spunându-i să nu se întoarcă până când lâna nu devine albă. Fata a încercat să spele lâna, dar chiar dacă degetele sale au început să sângereze, culoarea lânii rămânea tot neagră. De disperare, pentru că nu se putea întoarce acasă la soțul iubit, a început să plângă. Impresionat de durerea fetei, Domnul Iisus Cristos i-a apărut în cale și i-a dat o floare roșie, spunându-i să spele lăna cu ea. Mulțumindu-i, fata a pus floarea în apă, a spălat lâna și a constatat cu uimire că lâna s-a albit. Fericită că a reușit să ducă la bun sfârșit această sarcină grea, și-a îndreptat pașii spre casă, dar nu a fost primită bine, soacra sa, din contră, auzind povestea fetei aceasta a acuzat-o că Mărțișor (așa îi spunea fata, deoarece nu-l recunoscuse pe Iisus) era iubitul ei. După aceasta întâmplare, Dochia a pornit împreună cu turma sa spre munte, fiind convinsă că primăvara venise deja, altfel de unde ar fi putut Mărțișor să aibă floarea? Pe parcursul călătoriei sale, și-a scos, rând pe rând, cele doisprezece cojoace pe care le purta, până a rămas fără nici unul. Dar vremea s-a schimbat. Pe cât de frumos fusese la începutul zilei, pe atât de urât se făcuse acum. Ningea și totul începuse să înghețe. Dochia a înghețat împreună cu oile sale, transformându-se, conform legendei, în stană de piatră.

Rocile se pot observa și astăzi pe muntele Ceahlău și sunt o mărturie vie a acestui mit românesc.

Bogăția floristică a Masivului Ceahlău, vulnerabilitatea ecosistemului montan și frumusețea peisajelor au determinat declararea în acest spațiu muntos a Parcului Național Ceahlău, cu o suprafață de 7742 ha. În cadrul acestuia sunt incluse ca arii naturale protejate: Rezervația „Polița cu Crini” (370 ha), Cascada Duruitoarea (1 ha) și s-a creat o zonă de cercetare științifică, cu o suprafață de 5830 ha, cuprinsă între Complexul Lespezi, Piciorul Șchiop și Scaunele Zeilor – Ocolașul Mare, la sud.

Trasee turistice:

Traseu – Stațiunea Durău (780 m) – Cabana Fântânele (1235 m) – Căciula Dorobanțului – Pe sub Vârful Piatra Lată – Pe sub Panaghia – Pe sub Vârful Toaca (1900 m) – Vârful Lespezi (1805 m) – Cabana Dochia (1770 m)

Marcaj: bandă roșie

Timp de mers: 3 1/2 – 4 ore

Traseu – Stațiunea Durău (780 m) – Poiana Viezuri (Vesuri) – Cascada Duruitoarea (1250 m) – Poiana Scăiușului – Polița cu Ariniș (1555 m) – Curmătura Piciorul Șchiop (1765 m) – Cabana Dochia

Marcaj: cruce roșie

Timp de mers: 4 1/2 – 5 ore

Traseu – Stațiunea Durău (780 m) – Pârâul Rupturilor – Cascada Duruitoarea (1250 m) – Poiana Scăiușului – Polița cu Ariniș (1555 m) – Curmătura Piciorul Șchiop (1765 m) – Cabana Dochia

Marcaj: cruce albastră

Timp de mers: 4 1/2 – 5 ore

Traseu – Satul Izvorul Alb (500 m) – Valea Izvorului Alb – Cabana Falon (940 m) – Stânca Dochiei – Jgheabul cu Hotar – Cabana Dochia (1770 m)

Marcaj: triunghi albastru (vechi)

Timp de mers: 5 1/2 – 6 ore

Traseu – Satul Izvorul Alb (500 m) – Bâtca Baicului (1174 m) – Curmătura Lutu Roșu (1015 m) – Culmea Răchitiș – Piatra cu Apă – Detunatele – Cabana Dochia

Marcaj: bandă albastră

Timp de mers: 6 – 6 1/2 ore

Traseu – Cabana Izvorul Muntelui (800 m) – Pârâul Maicilor – Poiana Maicilor – Ocolașul Mic – Hornul Ghedeonului – Cabana Dochia

Marcaj: bandă roșie

Timp de mers: 4 – 4 1/2 ore

[MultipleMarkerMap id=MasivulCeahlău’ z=’14’ lat=’46.983333′ lon=’ 25.933333′ marker=’46.983333,25.933333,Masivul Ceahlău,https://pe-harta.ro/images/icons/star-3.png’ w=’630′ h=’400′]