Cetățile Ponorului – Zona Padis

 

Cetățile Ponorului este unul dintre cele mai mari complexe carstice din România, aflat în Munții Apuseni, zona Padiș.

Numit și Everestul speologiei române, complexul carstic de la Cetățile Ponorului a fost menționat pentru prima data în 1886 de către Nagy Sandor. În 1929 R. Jeannel și Emil Racoviță cercetează zona intrării. Primii 300 m ai galeriei active au fost explorați de echipa Institutului de speologie din Cluj în 1949. Din 1951 este cooptată și echipa de alpiniști ai AS Armata Brașov condusă de Emilian Cristea. În competiție intră și o echipă de speleologi francezi. În mai multe expediții este explorată galeria activă. În 1957 este atins sifonul final. În alte două intrări din 1972, echipa de alpinism de la A.S. Armata-Brașov, reușește escaladarea peretelui final de peste 100 m înalțime, fără ca să găsească o continuare. Speologii din Ștei sunt cei care au eliminat multe semne de întrebare de pe harta.

Pestera Cetatile Ponorului are o galerie principală de 2 km lungime, activă, de dimensiuni impresionante în care un râu puternic, poate cel mai mare râu subteran din țară, curge formând cascade, repezișuri și vâltori. Intrarea în peșteră se face printr-un portal de 70 m înalțime și 30 m lățime ce perforează peretele primei doline, gigantică și aceasta( 300 m adâncime, 1000 m diametru).Dupa câțiva zeci de metri de la intrare se intersectează dolina a doua de 70 m diametru și 150 m înălțime, cu pereți verticali. Tot aici sub portal iese dintr-o galerie un râu puternic. Este apa ce dispare în sifonul din Peștera de la Căput. Ea dispare apoi imediat în altă gură de galerie ce reprezintă începutul râului subteran al Cetăților. A treia dolină este cea mai mare și dă acces direct la galeria activă.

 

După ce se trece de zona luminată natural prin spărturile celor trei doline, în galeria peșterii mai apar două izbucuri puternice de apă. Este apa care s-a pierdut în Poiana Ponor. Apoi se pătrunde în zona dificilă unde bolovani și trunchiuri de copaci cladesc baricade peste care apa formează cascade si vâltori. Pentru înaintare se folosesc tehnici alpinistice și barci de cauciuc. Prima sală, usor alungită are în partea superioară o galerie fosilă de 300 m. Urmează Sala Taberei, o verticală și primul lac navigabil. Se trece o noua baricadă, lacul al doilea și o galerie impresionantă de 70 m înălțime ce duce la lacul 3 și 4. Sifonul sau lacul 5 ce urmează se poate trece pe sus, printr-o galerie fosilă după care urmează lacul 6 lung de 85 m.

Se trec urmatoarele trei lacuri pentru a ajunge într-o zonă în care apar speleoteme, Sala Florilor de Piatră, în care se gasesc interesante stalagmite arenacee. Porțiunea de dupa această sală apare inundată parțial de lacurile 10, 11 și 12. Galeria Venețiană, frumos concreționată, da acces într-o sala cu un mare grohotiș, apoi galeria se inundă formand lacul 14, ce duce la sifonul terminal, încurcat de trunchiuri de pomi. Din acest punct, sfârșitul propriu-zis al galeriei, începand din 1972 alpiniștii au efectuat o mulțime de escalade în căutarea pasajului de trecere spre aval. S-a reusit urcarea a 120 m dar galeriile găsite până acuma nu au încă legatură cu activul princiupal.

Peștera Cetățile Ponorului poate fi vizitată. atât zona de suprafața cât și galeria subterană până la Sala Taberei cu mijloace de iluminare și cizme de cauciuc. În continuare, galeria activa poate fi parcursă de echipe de speologi experimentați și necesită costume impermeabile, barci de cauciuc, cizme, corzi, coboratoare, blocatoare etc.

[MultipleMarkerMap id=CetățilePonorului’ z=’14’ lat=’46.563095′ lon=’22.701445′ marker=’46.563095,22.701445,Cetățile Ponorului,https://pe-harta.ro/images/icons/star-3.png’ w=’630′ h=’400′]

 

 
 
 
 

6 Comentarii

 
  1. […] Galbenei este situata in sud-vestul si vestul Bazinului inchis Padis – Cetatile Ponorului , in afara acestuia, si reprezinta un culoar de drenare spre Depresiunea Beiusului a majoritatii […]

  2. […] zona tur­is­ti­ca Padiș fac parte ur­ma­toarele: Baz­in­ul închis Padiș – Cetățile Ponoru­lui, Cheile Some­șu­lui Cald – Poiana Vărăsoaia, Poiana Cu­ci­u­la­ta, Cheile Gal­benei […]

  3. […] Brâncuşi. Alte excursii se pot organiza la Mănăstirea Tismana sau la complexul carstic de la Ponoare etc. var infowindow = null; var latlng = new google.maps.LatLng(44.8809067, 22.415); var […]

  4. […] Pestera Huda lui Papara – este deosebit de spectaculoasa datorita formatiunilor intalnite aici, Cetatile Ponorului, Groapa Ruginoasa, Rosia Montana. De asemena se pot vizita in apropiere manastirile Lupsa si […]

  5. […] noi din tara. Alte atractii zonale: Cascada Iadolina, Pesterile Ursilor si Meziad, Boga, Padis si Cetatile Ponorului, Valea Iadului si Pestera cu apa, Coada lacului (Lacul […]

  6. […] Naturala Platoul Carstic Padis, Cheile Galbenei, Pestera Gardului, Avenul Bortig, Cetatile Ponorului, Ghetarul de la Barsa sau Pestera Focul Viu. var infowindow = null; var latlng = new […]

 

Raspundeti la Partia de Ski Stana de Vale – Bihor | Obiective Turistice - Harta Romaniei