Valea Prahovei

8 comentarii

Valea Prahovei este una dintre regiunile turistice cele mai renumite din Munții Carpați din România, fiind situată pe traseul râului Prahova. Valea Prahovei este așezată în partea de sud-est a României, în nordul Munteniei, judetul Prahova, în bazinul superior și mijlociu al râului cu același nume, afluent al Ialomiței. Ea se învecinează la sud cu câmpia piemontană a Ploieștilor, la vest cu județul Dâmbovița peste masivul Bucegi, la nord cu depresiunea Brașovului și orașul Brașov, iar la est cu valea Doftanei, peste munții Baiului și Piatra Mare. În sectorul sudic, valea Prahovei formează limita între Subcarpații Getici și Subcarpații Curburii.

Principalul centru urban este municipiul Câmpina, celelalte orașe aflate pe valea Prahovei fiind (de la sud la nord) Comarnic, Breaza, Sinaia, Bușteni și Azuga (în județul Prahova), precum și Predeal (oraș din județul Brașov). Majoritatea acestor orașe sunt stațiuni turistice montane.

Conform descoperirilor făcute la Ciorani, Mizil şi Ploieşti, zona Valea Prahovei este şi a fost intens locuită de foarte multă vreme, de geto-daci. În localităţile Tinosu, Drajna de Sus, Gura Vitioarei şi Coada Izvorului, au fost descoperite vetrele unor cetăţi dacice. Totodată, prezenţa romană este atestată prin trei castre puternice, cele de la Târgşor, Mălăieşti şi Drajna de Sus.
Câteva construcţii, din secolul al XVI-lea, au rămas încă intacte, după trecerea timpului, acestea fiind mănăstirea Vărbila din 1539 şi bisericuţa de la Aluniş, săpată în stancă. Odată cu secolul XVIII, o altă serie de monumente evocă perioadele demult apuse, precum Hanul Roşu de la Făget, Castelul de la Drajna de Jos, Casa Hagi Prodan, Casa Dobrescu din Ploieşti, mănăstirile Suzana şi Cheia, biserica mică de la mănăstirea Zamfira şi biserica mare de la Zamfira.

Zona Valea Prahovei s-a dezvoltat atât economic cât şi administrativ fiind favorizată de poziţia sa geografică. Printre evenimentele de seamă ale judeţului, câteva sunt evenimente cu adevărat istorice, şi anume anul 1857, când s-a dat în exploatare prima rafinărie din lume, rafinăria Mehedinţianu, care a avut o producţie de 275 de tone de petrol, totul fiind consemnat de Enciclopedia Britanică a Petrolului din 1938.

Zona Valea Prahovei dispune de numeroase obiective turistice, dintre care majoritatea sunt naturale, dar există şi câteva culturale şi religioase. Dintre acestea, menţionăm valea superioară a Prahovei şi Masivul Bucegi, Valea Teleajenului cu Masivul Ciucaş, staţiunea Slănic, Valea Doftanei, Masivul Bucegi cu cheile Urşilor, Horoabei, Tătarului, Zănoagei, Orzei şi Peştera Ialomiţei, Masivul Ciucaş, staţiunea Cheia, Lacul Paltinul, complexul de la Brebu şi staţiunea Telega, Castelul Peleş din Sinaia, Muzeul George Enescu, Mănăstirea Sinaia, Castelul Iulia Haşdeu din Câmpina, Biserica Sfântul Nicolae, Casa Memorială Nicolae Grigorescu, Biserica Domnească, Muzeul Cezar Petrescu, Complexul Arhitectural Medieval Brebu şi Crucea de pe Muntele Caraiman.

Alte obiective turistice includ Palatul Culturii din Ploieşti, Muzeul Naţional al Petrolului, Muzeul de Artă, Muzeul Ceasului, Muzeul de Istorie din Ploieşti, Colecţia muzeală de artă populară din Breaza, Colecţia memorială „Cezar Petrescu” din Buşteni, Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” si Colecţia memorială „B.P. Haşdeu” din Câmpina, Muzeul „Natura văii superioare a Teleajnului” din Cheia sau Mănăstirea Cheia. Alte puncte de atractie turistică în Valea Prahovei sunt Mănăstirea Suzana, Castelul Pelişor şi Cazinoul din Sinaia, Salina din Slănic, alături de care se mai găsesc Muntele de Sare, grota şi Lacul Miresei, Muzeul de Artă şi Muzeul Sării, dar şi Colecţia memorială „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte.
Pentru turiştii amatori de drumeţii, traseele care pornesc din staţiunile din Valea Prahovei sunt Cabana Trei Brazi, Cabana Pârâul Rece, Cabana Cerbului, Cabana Diham, Cabana Mălăeşti, Vârful Omu, Cascada Urlătoare, Poiana Coştilei, Poiana Roşu, Cabana Poiana Izvoarelor, Cantonul Jepi, Cabana Piatra Arsă, Cabana Peştera, Cota 1.400, Cabana Valea cu brazi sau Vârful Cu Dor.

Principalele căi de acces în Valea Prahovei sunt drumurile naţionale DN1 (E60) Bucureşti – Braşov şi DN 73A Râşnov – Predeal. În zona Valea Prahovei se mai poate ajunge şi cu trenul, pe calea ferată care leagă staţiunile aflate în această regiune de cele mai importante oraşe ale ţării.

[MultipleMarkerMap id=ValeaPrahovei’ z=’13’ lat=’44.950062′ lon=’26.021113′ marker=’44.950062,26.021113,Valea Prahovei,https://pe-harta.ro/images/icons/star-3.png’ w=’630′ h=’400′]