Vulcanii Noroiosi – Buzau

fara comentarii

Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mici si Paclele Mari sunt arii protejate  de interes național ce corespund categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip botanic și geologic) aflată pe raza comunelor Berca, respectiv Scorțoasa din județul Buzău, Muntenia, Romania.

Vulcani noroiosi reprezinta formatiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri adancime, care trec printr-un sol argilos, in combinatie cu apa din panza freatica. Gazele imping spre suprafata apa amestecata cu argila. Namolul format de acestea iese la suprafata si, in acele locuri, se usuca in contact cu aerul, formand niste structuri conice asemanatoare unor vulcani. Namolul iesit la suprafata este rece, deoarece vine din straturile de argila.
In Romania, cea mai importanta locatie este cea din judetul Buzau. La o scara mult mai redusa, fenomenul este intalnit insa si in alte regiuni ale Romaniei, precum Podisul Moldovei si Podisul Transilvaniei.
Declarata inca din anul 1924 monument al naturii, zona Paclele Mari – Paclele Mici  este singurul loc din Europa in care pot fi vazuti vulcani noroiosi, fenomene similare inregistrandu-se doar in Siberia si in Australia. De altfel, Romania este o tara – se pare – prielnica vulcanilor noroiosi: astfel de fenomene se produc frecvent in Subcarpatii de Curbura (in special in zona Buzaului), dar au mai fost semnalate, in ultimii 150 de ani, si in alte locuri (langa Ocna Sibiului in localitatea Hasag, comuna Loamnes, la Homorod,langa Cristuru Secuiesc, la Bazna, pe dealurile Transilvaniei in localitatea Monor, dar si in anumite zone colinare din Moldova – unde micii vulcani noroiosi erau numiti “gloduri” sau “ochiuri de gloduri”).

Totusi, formele cele mai interesante de vulcani noroiosi – si cu dimensiunile cele mai mari – pot fi intalnite in rezervatia mixta (geologica si botanica) situata la 12 kilometri de Berca, cu o suprafata de aproximativ 30 de hectare. In zona Paclelor Mici, pe o suprafata de aproape 10 hectare, se afla cei mai multi dintre vulcanii noroiosi, de forme extrem de variate, dar de dimensiuni relativ reduse. Aici pot fi vazuti vulcani deja formati, cu cratere in forma unor trunchiuri de con, avand inaltimea intre 2 si 8 metri, iar in varf – mici lacuri de “lava” rece, mai exact un amestec de pamant si apa.

Aceasta pare sa clocotesca, scotand bulbuci provocati de gaze. Noroiul, adus din straturile din adancimea scoartei pamantesti, este impins si el – continuu – de gazele naturale spre gura vulcanilor, de unde se prelinge pe versantii acestora, sub forma unor paraiase. Aceste mici rauri negricioase se usuca treptat, modificandu-se astfel in permanenta peisajul. In acelasi timp, se formeaza noi “cratere”, care au la inceput marimea unui nasture.
Zi de zi, noroiul impins de gaze face ca aceste cratere sa se mareasca, intinzandu-se unele catre celelalte, pana se unesc intre ele, dand nastere astfel unor guri de vulcani cu diametre de 2 – 3 metri.
Marginile acestor cratere sunt foarte inselatoare: desi par solide si sigure, numai anumite portiuni sunt formate doar din noroi intarit, restul zonelor fiind acoperite de simple cruste sau ramanand inca umede pe directia lavei care se scurge incet.

La cativa kilometri spre nord-est este situat platoul Paclelor Mari, cu o suprafata de aproape 20 de hectare, numele acestuia fiind legat de dimensiunile foarte mari ale celor trei vulcani principali aflati in centrul platoului. Diametrul fiecaruia dintre acesti trei vulcani masoara peste 100 de metri. “Poalele” vulcanilor de aici sunt foarte intinse, iar pe acestea apar mai multe cratere secundare si limbi lungi de noroi vinetiu, adesea amestecat cu suvite de titei. Doar cativa copaci reusesc sa supravietuiasca – mai la departare de cratere – pe aceste terenuri sterpe, “inundate” de noroi si acoperite de un strat gros de namol solidificat. Totusi, ca prin minune, pe acest taram neprimitor traiesc doua plante foarte rare: Nitraria schoberi si Obione verrucifera – dupa denumirea lor stiintifica. Sunt plante halofile (adica se dezvolta intr-un mediu sarat, avand de asemenea nevoie de saruri pentru hrana), protejarea prin lege a acestora fiind unul dintre motivele pentru care zona Paclelor Mici a fost declarata rezervatie naturala.

 

[MultipleMarkerMap id=VulcaniiNoroiosi-Buzau’ z=’13’ lat=’45.339024′ lon=’26.707657′ marker=’45.339024,26.707657,Vulcanii Noroiosi – Buzau,https://pe-harta.ro/images/icons/star-3.png’ w=’630′ h=’400′]