Transalpina – Carpatii Meridionali

fara comentarii

Transalpina (DN 67C) este o șosea din Munții Parâng, în Carpații Meridionali. Este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m). Drumul face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba. Fiind un drum alpin, este închis pe perioada iernii.

Transalpina străbate patru județe – Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba – traversând Munții Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porțiune de aproximativ 20 de km, în județul Vâlcea, unde se prezintă ca o „șosea de creastă”.

Dacă la începerea lucrărilor de modernizare, în 2009, drumul dinspre Novaci era asfaltat numai până la Rânca (1.600 m), acum drumul este asfaltat până la Sebeș.

Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse susțin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărțile de istorie este trecut sub denumirea de „coridorul IV strategic roman”.

Există și o legendă locală, care spune că, la sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, fiecare familie a participat la construirea unei porțiuni din acest drum, în funcție de posibilitățile fizice și financiare ale sale.

Potrivit altor surse, șoseaua a fost construită și pietruită de germani în timpul Primului Război Mondial, din rațiuni militare, însă a fost foarte puțin folosită.

Cert este că drumul, cunoscut ca „Poteca Dracului”, a fost inițial o potecă de munte, folosită de către păstorii din Mărginimea Sibiului pentru a traversa munții cu turmele de oi în Țara Românească.

În lucrarea sa Istoria Olteniei supt austriaci (1718-1739), istoricul Constantin C. Giurescu arată că încă din anul 1731 autoritățile austriece propuneau construirea unui drum transcarpatic pe traseul vechiului drum de transhumanță ce lega Transilvania de Oltenia.

Având în vedere învățămintele din Primul Război Mondial, regele Carol al II-lea a dorit să aibă la dispoziție un drum strategic, pentru artileria montană, trasă de cai, care să poată fi parcurs de trupele care se mișcau între Valahia și Transilvania. Pentru stabilirea traseului drumului, primul-ministru Gheorghe Tătărăscu a plecat pe munte de la Novaci la Lotru, însotit de 20 de călăreți din Novaci, conduși de învățătorul Ion D. Giurgiulan. În urma acestei acțiuni, Gheorghe Tătărăscu a inaugurat lucrările de construcție a drumului pe platoul Novaciului. Lucrările de refacere decise de rege au avut loc înperioada 1934 – 1939. La inaugurarea drumului, în anul 1939, a participat și regele Carol al II-lea, însoțit de viitorul rege Mihai I, precum și primul-ministru Gheorghe Tătărescu și soția sa Arethia.

Aceștia au parcurs întregul traseu al drumului la bordul unei mașini de teren, la volan aflandu-se chiar regele Carol al II-lea. După inaugurare, drumul a fost cunoscut sub denumirea de Drumul Regal sau Drumul Regelui, denumire ce a înlocuit denumirea populară de Poteca Dracului.

Drumul a mai fost reabilitat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când germanii aveau nevoie de această cale de acces din motive militare. De atunci a fost foarte puțin întreținut.

După revoluția din decembrie 1989 drumul nu a mai fost întreținut, o parte a zidurilor de sprijin au fost desființate, piatra fiind sustrasă și utilizată la realizarea fundațiilor unor vile ce au fost construite la Rânca.

În 2008, în ultimele luni de mandat ale ministrului de atunci al Transporturilor, Ludovic Orban, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a decis să scoată la licitație reabilitarea DN 67 C. Lucrările au început efectiv în 2009, investiția licitată ridicându-se la 1.3 miliarde de lei. Șoseaua a fost dată parțial în circulație în 2010.

Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) a confirmat că lucrările la șoseaua Transalpina s-au derulat până în prezent în lipsa unui acord de mediu din partea ANPM. Deși a fost solicitat un acord de mediu, solicitarea a fost respinsă, întrucât la acea dată lucrările au fost efectuate în proporție de peste 80% și avizul nu mai poate fi emis, deoarece ar fi încălcate prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 85/337/CEE. Respingerea cererii privind eliberarea retroactivă a acordului de mediu în octombrie 2011 a fost motivată de Agenția Națională pentru Protecția Mediului prin faptul că avizul ar fi trebuit obținut înainte de începerea lucrărilor de modernizare a șoselei, demarate în anul 2008, din cauză că șoseaua Transalpina traversează cinci arii protejate. Pentru obținerea acestui aacord trebuia efectuat anterior studiul de impact asupra mediului.

[MultipleMarkerMap id=Transalpina-CarpatiiMeridionali’ z=’14’ lat=’45.70′ lon=’  23.59′ marker=’45.70,   23.59,Transalpina – Carpatii Meridionali,https://pe-harta.ro/images/icons/star-3.png’ w=’630′ h=’400′]