Mănăstirea Govora
Mănăstirea Govora este situată la poalele dealului Coșul Mare pe raza comunei Mihăești, judetul Valcea, Oltenia, la 6 km de Băile Govora și la 18 km de municipiul Râmnicu Vâlcea.
Mănăstirea Govora este o mănăstire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai vechi mănăstiri din Țara Românească, precum și un monument arhitectonic medieval de o rară frumusețe. Numele „Govora“ îi vine provine probabil din derivarea slavului găvariti, a vorbi, a spune și prin extensie izvor, murmur de izvor, sau din dialectul traco-dac care înseamnă „adâncitură“, vale cu multe izvoare.
Legatura rutiera cu manastirea se face pe soseaua nationala Ramnicu Valcea – Tg.Jiu. Pe calea ferata, manastirea se afla la 12 km de gara Govora.
Asezamantul monahal de la Govora a fost ridicat partial in secolul al XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. Data la care s-a asezat crucea pentru sfintire a acestui frumos asezamant ramane inca tainuita. In 1440 a fost distrusa de boierul Albu cel Mare in perioada domniei lui Vlad Tepes, ca dupa aceea, intre anii 1492-1496, sa fie refacuta de Vlad Calugarul si Radu cel Mare. Intre anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab face manastirii o reparatie totala in vederea instalarii tiparnitei daruite de mitropolitul Petru Movila de la Kiev.
In timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, in perioada anilor 1710-1711, manastirea a fost restaurata si extinsa. Trapeza i-a fost adaugata in 1775, iar clopotnita si cladirile de pe latura stanga, cat si pe cele de pe latura nordica, i-au fost ridicate la inceputul secolului al XVIII-lea, cu unele modificari in secolul urmator. In interiorul bisericii, pe langa valoroasa pictura se gaseste o frumoasa catapeteasma originala, din lemn, sculptata in stil brancovenesc. Cutremurele din 1940, 1977 si 1986 au adus mari pierderi acestui lacas. Intregul ansamblu a fost renovat intre anii 1957-1969, ultima reparatie facandu-se in anii 1986-1988. |
Faptul prin care Govora a contribuit efectiv la promovarea culturii neamului romanesc si pentru care avea sa se inscrie pentru totdeauna intre manastirile de cultura din tara, a fost intemeierea tipografiei in incinta ei. Aceasta s-a facut cu porunca si cu cheltuiala inteleptului voievod Matei Basarab si cu osteneala egumenului Meletie Macedoneanul, care o adusese de la Kiev, daruita fiind de Petru Movila.
Manastirea Govora ramane in istoria neamului ca fiind gazda primei tiparituri in limba romana – Pravila de la Govora – dupa tipariturile din Ardeal ale lui Coresi. Incaperile in care a functionat vechea tipografie mai exista si astazi.
Printre valorile de arta ale manastirii Govora mentionam: un Epitrahil daruit de Radu cel Mare, cu o broderie lucrata in fir de aur-argint si matase (sunt brodati Iisus, Maica Domnului, Sfantul Ioan si alti sfinti); icoana Maicii Domnului Hodrighita; icoana Maicii Domnului Indurerate,s.a. .
[MultipleMarkerMap id=MănăstireaGovora’ z=’11’ lat=’45.512778′ lon=’24.219722′ marker=’45.512778,24.219722,Mănăstirea Govora,https://pe-harta.ro/images/icons/star-3.png’ w=’630′ h=’400′]
0 Comentarii