Biserica Sfântul Dumitru – Suceava

fara comentarii

Ctitorită între anii 1534-1535 de către voievodul Petru Rareş, Biserica “Sfântul Dumitru”este de aproape cinci veacuri una dintre bisericile reprezentative ale Sucevei.

Acest sfânt lăcaş este situat pe Str. Ştefan cel Mare (fosta Stradă Domnească) nr. 1, în apropiere de Curtea Domnească, in centrul oraşului Suceava, judetul Suceava, Bucovina, Romania.

Ansamblul bisericii “Sf. Dumitru” din Suceava a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2004, fiind format din 3 obiective: Biserica “Sfântul Dumitru” – datând din 1534-1535, Ruinele bisericii vechi – datând din secolele XIV-XV si Turnul clopotniţă – datând din 1560.

Călătorii care vin în Suceava din diferite părţi ale ţării, pot vedea din depărtare turla bisericii, precum şi Turnul Clopotniţă, zidit de Alexandru Lăpuşneanu în anul 1861, menit să fie probabil şi un punct de observare, fiindcă de la înălţimea lui privirea străbate zările până departe.

Întorcăndu-se victorios după lupta de la Grumăzeşti, Ştefan cel Mare a ctitorit în Suceava o frumoasă mânăstire cu hramul “Sfântul Dimitrie”, ce este înaintea Curţii Domneşti (cum menţionează Letopiseţul Ţării Moldovei la pag. 103).

În împrejurări necunoscute biserica s-a dărâmat, iar în locul ei Petru Rareş – fiul lui Ştefan, a ctitorit biserica cu acelaşi hram între anii 1534-1535. Documentele şi corespondenţa vremii ne-au păstrat importante ştiri despre meşterii lui Petru Rareş. Cel mai cunoscut este loan Zidarul (lohannes Murator) din Suceavade naţionalitate germană sau săsească.Biserica Sf. Dumitru se impune prin proporţii armonioase, fiind unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură din veacul al XVI-lea. Planul construcţiei este triconic, cu o turlă pe naos,

ridicată pe cele două sisteme de arce moldoveneşti. Are patru încăperi: altar, naos, pronaos şi pridvor.

Zidită din piatră, biserica este de dimensiuni destul de mari, având lungimea exterioară de 35 m, lăţimea de 10 m, iar înălţimea totală de 27 m.

Intrarea în biserică este situată în partea dinspre miazăzi a pridvorului. Deasupra uşii – de factură gotică, în partea dreaptă, se găseşte pisania bisericii, care constituie un semn al înrâuririi Renaşterii asupra arhitecturii moldoveneşti din veacul al XVI-lea.

Inscripţia prezintă particularitatea de a avea în partea ei superioară, ca ornament al începutului, doi îngeri care ţin o cunună de frunze în mijlocul căreia se găseşte stema ţării. Motivul, absolut italienesc, se vede la Vatican pe o balustradă din Capela Sixtină sculptat de Nino da Fiesole, având armele Papei Sixt al IV-lea.

În exterior decoraţia faţadelor urmează în linii mari sistemul folosit de meşterii lui Ştefan cel Mare – cu piatră brută la soclu, cu piatră cioplită la colţurile zidului, cu contraforturi şi ancadramente la uşi şi ferestre, dar şi cu obişnuita împărţire în ocniţe şi firide împodobite cu elemente decorative de cărămidă smălţuită la turlă.

Biserică a fost împodobită cu fresce atât în interior, cât şi în exterior, executate imediat după zidire (1537 – 1538).

Pictura bisericii păstrează iconografia tradiţională din sec. al XV-lea.

 

[MultipleMarkerMap id=BisericaSfântulDumitru-Suceava’ z=’16’ lat=’47.532299′ lon=’25.553749′ marker=’47.532299,25.553749,Biserica Sfântul Dumitru – Suceava,https://pe-harta.ro/images/icons/star-3.png’ w=’630′ h=’400′]