{"id":1579,"date":"2012-10-09T16:08:10","date_gmt":"2012-10-09T13:08:10","guid":{"rendered":"http:\/\/hartaromaniei.eu\/obiectiveturistice\/?p=1579"},"modified":"2012-10-30T09:44:46","modified_gmt":"2012-10-30T07:44:46","slug":"predeal","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/predeal","title":{"rendered":"Predeal"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Predeal<\/strong> este un ora\u0219 din jude\u021bul Bra\u0219ov<\/a>, Muntenia<\/a>, Rom\u00e2nia<\/a>. Este ora\u0219ul situat la cea mai mare altitudine din Rom\u00e2nia<\/a> (1.030-1.110\u00a0m).<\/p>\n

Predealul este a\u0219ezat pe Valea Prahovei, l\u00e2ng\u0103 trec\u0103toarea cu acela\u0219i nume din Carpa\u021bii Meridionali, la altitudinea de 1.060 m, \u00eentr-o trec\u0103toare \u00eentre Muntenia<\/a> \u0219i Transilvania<\/a>. Localitatea are ca delimit\u0103ri r\u00e2urile Prahova la sud \u0219i Timi\u0219 la nord. Ora\u0219ul este delimitat de 3 masive: Post\u0103varul, Piatra Mare \u0219i Bucegi.<\/p>\n

\u00cen trecut, Predeal a fost localitatea de frontier\u0103 cu Imperiul Austro<\/a>–Ungar<\/a>, cl\u0103direa postului de gr\u0103niceri exist\u00e2nd \u0219i ast\u0103zi.<\/p>\n

Zona v\u0103ii superioare a Prahovei a fost populat\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XVII-lea, c\u00e2nd au \u00eenceput s\u0103 se a\u0219eze scutelnicii de pe l\u00e2ng\u0103 m\u0103n\u0103stirea Sinaia. P\u00e2n\u0103 \u00een 1852, punctul muntenesc de vam\u0103 \u00eentre \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i Transilvania<\/a> a fost la Breaza<\/a>, \u00een acel an mut\u00e2ndu-se \u00een comuna Predeal<\/a>, impulsion\u00e2nd dezvoltarea turismului. P\u00e2n\u0103 \u00een 1874 intravilanul de ast\u0103zi al Predealului f\u0103cea parte din domeniul comunei Podul Neagului (azi parte a ora\u0219ului Comarnic), care cuprindea tot \u021binutul de pe valea superioar\u0103 a Prahovei; comuna Predeal s-a \u00eenfiin\u021bat \u00een 1864 c\u00e2nd Podul Neagului \u0219i Posada s-au alipit comunei Comarnic, restul satelor form\u00e2nd comuna Predeal, cu re\u0219edin\u021ba la Bu\u0219teni<\/a>, apoi (dup\u0103 1874) la Predeal<\/a> \u0219i apoi la Azuga<\/a>.<\/p>\n

La 31 mai 1874 a fost semnat\u0103 la Bucure\u0219ti<\/a> conven\u021bia dintre Rom\u00e2nia<\/a> \u0219i Austro<\/a>–Ungaria<\/a> privind construirea liniei ferate Ploie\u0219ti<\/a>–Bra\u0219ov<\/a>, cu jonc\u021biunea la punctul Predeal. A\u0219ezarea Predeal s-a format prin construc\u021bia \u0219i darea \u00een folosin\u021b\u0103 a liniei ferate \u0219i a g\u0103rii de la frontiera dintre Rom\u00e2nia \u0219i Austro-Ungaria, Gara Predeal. \u00cen anul 1882 s-a f\u0103cut la Predeal jonc\u021biunea liniei ferate Ploie\u0219ti<\/a>–Predeal<\/a>–Timi\u0219u de Sus<\/a>–Bra\u0219ov<\/a>.<\/p>\n\n\n\n
 <\/p>\n

\u00cen anul 1908 Bu\u0219tenii \u0219i Poiana \u021aapului s-au desprins de Predeal, iar la 20 mai 1912 s-a desprins \u0219i Azuga, Predealul devenind comun\u0103 autonom\u0103, \u00een plasa Pele\u0219 a jude\u021bului Prahova<\/a>, av\u00e2nd \u00een 1925 un num\u0103r de 1524 de locuitori.<\/p>\n

\u00cen 1950, Predealul a devenit parte a ora\u0219ului regional Stalin, din regiunea Stalin, denumite \u00eencep\u00e2nd cu 1960 ora\u0219ul regional Bra\u0219ov \u0219i regiunea Bra\u0219ov. \u00cen 1968, a fost organizat ora\u0219ul Predeal \u00een cadrul jude\u021bului Bra\u0219ov<\/a>, Predealul primind \u00een componen\u021b\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 ora\u0219ul propriu-zis, \u0219i satele P\u00e2r\u00e2ul Rece<\/a>, Timi\u0219u de Jos<\/a> \u0219i Timi\u0219u de Sus<\/a>.<\/td>\n