{"id":1037,"date":"2012-09-04T10:45:30","date_gmt":"2012-09-04T07:45:30","guid":{"rendered":"http:\/\/hartaromaniei.eu\/obiectiveturistice\/?p=1037"},"modified":"2013-06-26T10:02:03","modified_gmt":"2013-06-26T07:02:03","slug":"pestera-vantului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/pestera-vantului","title":{"rendered":"Pe\u0219tera V\u00e2ntului- Bihor"},"content":{"rendered":"<p><strong><a href=\"https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-content\/uploads\/2012\/09\/Pe\u0219tera-V\u00e2ntului-.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-1038\" style=\"margin: 3px 5px;\" title=\"Pe\u0219tera V\u00e2ntului\" src=\"https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-content\/uploads\/2012\/09\/Pe\u0219tera-V\u00e2ntului--300x175.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"175\" srcset=\"https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-content\/uploads\/2012\/09\/Pe\u0219tera-V\u00e2ntului--300x175.jpg 300w, https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-content\/uploads\/2012\/09\/Pe\u0219tera-V\u00e2ntului-.jpg 600w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a>Pe\u0219tera V\u00e2ntului<\/strong> este cea mai mare pe\u0219ter\u0103 din <strong><a title=\"Romania\" href=\"https:\/\/pe-harta.ro\">Rom\u00e2nia<\/a><\/strong>, cu o lungime total\u0103 de 47 km. Se afl\u0103 \u00een Mun\u021bii P\u0103durea Craiului, \u00een vecin\u0103tatea localit\u0103\u021bii <strong><a title=\"Suncuius\" href=\"https:\/\/suncuius-bh.pe-harta.ro\">\u0218uncuiu\u0219<\/a>, <a title=\"Judetul Bihor\" href=\"https:\/\/pe-harta.ro\/bihor\/\">judetul Bihor<\/a>, <a title=\"Crisana\" href=\"https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/?s=Crisana\">Crisana<\/a><\/strong>.<\/p>\n<p>Pe\u0219tera a fost descoperit\u0103 de ing. Bagameri Bela \u00een anul 1957 \u0219i explorat\u0103 pe 500 m lungime. \u00cen urm\u0103torii zece ani explor\u0103rile fac ca la sf\u00e2r\u0219itul anului 1967 lungimea total\u0103 a galeriilor cunoscute se depaseasc\u0103 15.000 m. S-au organizat ture de explorare \u0219i expedi\u021bii de anvergur\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen anul 1966, sub conducerea descoperitorului se constituie <a title=\"Cercul Speologilor Amatori din Cluj\" href=\"https:\/\/cluj-napoca-cj.pe-harta.ro\">Cercul Speologilor Amatori din Cluj<\/a> av\u00e2nd ca scop principal continuarea cercet\u0103rilor de explorare, cartare \u0219i protejare a Pe\u0219terii V\u00e2ntului.<\/p>\n<p>Prima hart\u0103 color a pe\u0219teri la scara 1:500 este realizat\u0103 \u00een 1969, pe ea fiind reprezen\u021bi 15.283 m de galerii. \u00cen anul 1972 timp de 8 zile se lucreaz\u0103 \u00een subteran pentru realizarea de catre TVR a unui documentar despre Pe\u0219tera V\u00e2ntului. \u00cen anul 1978 apare albumul foto &#8222;Pe\u0219tera V\u00e2ntului&#8221; semnat de dr. Dan Coman \u0219i Valentin Cr\u0103ciun.<\/p>\n<table border=\"0\">\n<tbody>\n<tr>\n<td>&nbsp;<\/p>\n<p>Cercet\u0103rile \u0219i cart\u0103rile continu\u0103 \u00een paralel cu ac\u021biunile de documentare a pe\u0219terii descoperindu-se noi sectoare de galerii \u00een diferite puncte ale pe\u0219terii. In anul 1979 apare \u00een <a title=\"Buletinul Clubului de Speologie \u201cEmil Racovi\u021b\u0103\u201d din Bucure\u0219ti\" href=\"http:\/\/http:\/\/hartaromaniei.eu\/harta-bucuresti.html\">Buletinul Clubului de Speologie \u201cEmil Racovi\u021b\u0103\u201d din Bucure\u0219ti<\/a>prima descriere geomorfologic\u0103 a Pe\u0219terii V\u00e2ntului redactat\u0103 de Szil\u00e1gyi \u00c1rp\u00e1d, Kom\u00edves Emil, Nagy Istv\u00e1n, Varga Alfonz \u0219i Kerekes K\u00e1roly. Se caut\u0103 o legatur\u0103 cu sistemul Izb\u00e2ndi\u0219, \u00eensa fara succes. La sf\u00e2r\u0219itul anului 1989, lungimea total\u0103 a galeriilor Pe\u0219terii V\u00e2ntului depasea 40.500 de metri.<\/p>\n<p>In anul 1991 descoperitorul pe\u0219terii, ing. Bagameri Bela se retrage dup\u0103 50 de ani din activitatea speologic\u0103. Explorarile continu\u0103, iar la sf\u00e2r\u0219itul anului 2000 lungime pe\u0219terii dep\u0103\u0219este 47.000 m.<\/td>\n<td><script async src=\"\/\/pagead2.googlesyndication.com\/pagead\/js\/adsbygoogle.js\"><\/script>\n\t<ins class=\"adsbygoogle\"\n\t\tstyle=\"display:inline-block;width:300px;height:250px\"\n\t\tdata-ad-client=\"ca-pub-2688604244699399\"\n\t\tdata-ad-slot=\"1470897263\"><\/ins>\n\t<script>\n\t(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});\n\t<\/script><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<p>\u00cen cei 50 de km de galeri pot fi g\u0103site aproape toate formele endocarstice cunoscute. Accesul \u00een pe\u0219ter\u0103 se face la cel mai jos nivel, acolo unde \u00eentregul debit de ap\u0103 iese la suprafa\u021b\u0103. Urm\u00e2nd p\u00e2r\u00e2ul amonte, pe o galerie larg\u0103 \u0219i \u00eenalt\u0103 apar forma\u021biuni gigantice, scurgeri parietale \u0219i stalactite (Torpila). \u00cenal\u021bimea galeriei scade \u0219i cur\u00e2nd devine inaccesibil\u0103 dar numeroase galeri fosile pot fi urcate \u00een etajele superioare. Sunt trei etaje dinstincte formate din galeri, sali, pu\u021buri \u0219i hornuri de dimensiuni \u0219i forme foarte diferite cu toate tipurile de speleoteme: stalactite, stalagmite, coloane, scurgeri parietale, cristale, gips. Se diferen\u021biaza Labiritul Racovi\u021b\u0103 ca cel mai \u00eencurcat sector de pe\u0219ter\u0103 din \u021bar\u0103 sau Galeria Hipodrom, ca o galerie de metrou.<\/p>\n<p>Galeriile s-au dezvoltat pe patru nivele, dintre acestea cel inferior este activ, pe aceasta p\u00e2r\u00e2ul subteran o modeleaz\u0103 continuu prin ac\u021biunea ei coroziv\u0103 \u0219i eroziv\u0103 , iar celelalte trei nivele superioare sunt fosile. Galeriile principale sunt:Galeria Activ\u0103, Etajul I, Etajul II, Galeria Alb\u0103, Galeria Ro\u0219ie, Galeria cu Lacuri. Galeriile laterale sunt: Galeria 7 Noiembrie, Galeria 1 Mai, Galeria Moravek, Galeria Mikula\u0219, etc. Un lucru specific pentru Pe\u0219tera V\u00e2ntului o constituie meandrele, care \u00een unele locuri ajung \u0219i la 25-30 m \u00een\u0103l\u021bime oferind o imagine impozant\u0103. Majoritatea s\u0103lilor s-au format la \u00eent\u00e2lnirea a dou\u0103 falii, sau ca urmare a pr\u0103bu\u0219irilor din zona faliilor. A\u0219a sunt Sala Titanilor, Sala Mare, Amfiteatrul, Sala Neagr\u0103, Sala Ascuns\u0103. \u0218i pu\u021burile aflate \u00een pe\u0219ter\u0103 sunt de origine mixt\u0103, unele formate pe brecie de falie, iar altele sau format pe diaclaze. Rolul lor este important deoarece, fac leg\u0103tura \u00eentre cele patru nivele de dezvoltare a pe\u0219terii. Cele mai importante pu\u021buri sunt: Casa Sc\u0103rilor, Pu\u021bul Greu, Pu\u021bul B\u00fckki, Pu\u021bul Bagam\u00e9ri, Pu\u021bul din sistemul Torpilei. \u00cen compara\u021bie cu m\u0103rimea pe\u0219terii forma\u021biunile sunt pu\u021bine, totu\u0219i pe alocuri \u00eent\u00e2lnim stalactite, stalagmite, coloane, draperii, coralite, scurgeri parietale, gururi, cristale de CaCO3 multiforme (helictite), cristale de aragonit \u0219i gips cu forme florale (anthodite), monocristale.<\/p>\n[MultipleMarkerMap\u00a0id=Pe\u0219teraV\u00e2ntului&#8217; z=&#8217;14&#8217;\u00a0lat=&#8217;46.93934&#8242;\u00a0lon=&#8217;22.54377&#8242;\u00a0marker=&#8217;46.93934,22.54377,<strong>Pe\u0219tera V\u00e2ntului<\/strong>,https:\/\/pe-harta.ro\/images\/icons\/star-3.png&#8217;\u00a0w=&#8217;630&#8242; h=&#8217;400&#8242;]\n\n<div class='gallery'><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-content\/uploads\/2012\/09\/Pe\u0219tera-V\u00e2ntului-.jpg'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-content\/uploads\/2012\/09\/Pe\u0219tera-V\u00e2ntului--150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-content\/uploads\/2012\/09\/Pe\u0219tera-V\u00e2ntului-1.jpg'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-content\/uploads\/2012\/09\/Pe\u0219tera-V\u00e2ntului-1-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-content\/uploads\/2012\/09\/Pe\u0219tera-V\u00e2ntului1.jpg'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-content\/uploads\/2012\/09\/Pe\u0219tera-V\u00e2ntului1-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><br style=\"clear: both\" \/><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-content\/uploads\/2012\/09\/Pe\u0219tera-V\u00e2ntului.jpg'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-content\/uploads\/2012\/09\/Pe\u0219tera-V\u00e2ntului-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl>\n\t\t\t<br style='clear: both' \/>\n\t\t<\/div>\n\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pe\u0219tera V\u00e2ntului este cea mai mare pe\u0219ter\u0103 din Rom\u00e2nia, cu o lungime total\u0103 de 47 km. Se afl\u0103 \u00een Mun\u021bii P\u0103durea Craiului, \u00een vecin\u0103tatea localit\u0103\u021bii \u0218uncuiu\u0219, judetul Bihor, Crisana. Pe\u0219tera a fost descoperit\u0103 de ing. Bagameri Bela \u00een anul 1957 \u0219i explorat\u0103 pe 500 m lungime. \u00cen urm\u0103torii zece ani explor\u0103rile fac ca la sf\u00e2r\u0219itul [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":1038,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[160,305,383,271,17],"tags":[558,559,557,344,555,385,554,29,556,560],"class_list":["post-1037","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-crisana","category-obiective-turistice-romania","category-pesteri","category-rezervatii-naturale","category-transilvania","tag-buletinul-clubului-de-speologie-emil-racovita-din-bucuresti","tag-cercul-speologilor-amatori-din-cluj","tag-ing-begameri-bela","tag-judetul-bihor","tag-muntii-padurea-craiului","tag-pestera","tag-pestera-vantului","tag-romania","tag-suncuius","tag-tvr"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1037","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1037"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1037\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1038"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1037"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1037"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/pe-harta.ro\/obiectiveturistice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1037"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}